Exemple pentru România. Măsuri adoptate în UE pentru creşterea siguranţei rutiere
Analiza deciziilor luate de ţările care au obţinut rezultate bune sau foarte bune în ceea ce priveşte obiectivul stragic al UE în materie de siguranţă rutieră arată că, măsuri simple, dar aplicate cu fermitate, dau rezultate şi salvează vieţi.
Printre acestea se numără:
- Reducerea vitezei legale pe drumurile rurale (Franţa, Spania, Estonia)
- Instalarea de camere de luat vederi – safety cameras (Franţa, Estonia)
- Creşterea penalităţilor pentru consum de alcool (Irlanda, Anglia)
- Introducerea sistemelor de blocare antialcool (Austria, Irlanda, Franţa)
- Campanii de conştientizare cu un succes dovedit adresate categoriilor cele mai vulnerabile – pietoni şi biciclişti (Estonia, Irlanda)
- Intensificarea activităţilor de impunere a legii (Estonia, Irlanda, Polonia)
- Investiţii consistente în infrastructură: alei pietonale, piste pentru biciclişti, treceri pentru pietoni, montarea de separatoare de sens sau extinderea drumurilor prin asigurarea mai multor benzi pe sens sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor în materie de siguranţă rutieră (Norvegia, Grecia)
„Deşi fiecare dintre măsurile enumerate aduce cu sine îmbunătăţirea climatului de siguranţă rutieră, ele
au avut un impact evident şi uşor măsurabil acolo unde au venit în întâmpinarea situaţiei specifice cu care se confruntă statul respectiv. Astfel, concentrarea eforturilor fiecărui stat către cauzele identificate ca fiind principalelegeneratoare de accidente rutiere grave este o condiţie o succesului demersurilor de prevenire şi de reducere anumărului oamenilor care mor în accidente rutiere”, arată reprezentanţii Poliţiei Rutiere.
Numărul deceselor din accidente rutiere la 1 milion de locuitori
Sursa: Comisia Europeană
Alte măsuri cu caracter general pentru creşterea siguranţei rutiere, care şi-au dovedit contribuţia în salvarea de vieţi sunt:
- asigurarea unor servicii medicale adecvate (acordarea primului ajutor la faţa locului, transportul rapid către spital şi asigurarea accesului la tratament de urgenţă),
- coordonarea eficientă a eforturilor comune prin responsabilizarea instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale şi implicarea mass-mediei,
- abordarea strategică a prevenirii în baza cercetărilor care pun în evidenţă direcţiile prioritare de acţiune.
Cu toate acestea, specialiştii spun că evoluţiile oscilante ale rezultatelor înregistrate în unele dintre ţările europene arată că siguranţa rutieră nu este un bun garantat, odată câştigat. Deciziile care şi-au dovedit eficienţa trebuie urmate şi implementate în continuare. Renunţarea la ele sau acceptarea posibilităţilor de exceptare de la acestea vor avea ca efect creşterea numărului de acidente soldate cu morţi sau răniţi.
„Concluzia este că prevenirea funcţionează atâta vreme cât factorii de decizie aleg să îşi asume acest scop, investind în măsurile dovedite a fi eficiente şi neluând în seamă potenţialele valuri de nemulţumiri pe care noile legi le pot stârni în rândul populaţiei”, conchid reprezentanţii Poliţiei Rutiere.
CITEŞTE ŞI:
Îşi va atige UE obiectivul de siguranţă rutieră pentru 2020?
Jumătate dintre accidentele cu un singur vehicul au loc din cauza vitezei
3.000 de elevi învaţă regulile rutiere prin programul MobileKids de la Daimler