Ora 18, momentul când au loc cele mai multe accidente rutiere grave
Statistica evenimentelor rutiere arată că, în 2018, în prima jumătate a anului s-a înregistrat o medie lunară de 610,6 accidente, în timp ce în a doua jumătate a anului frecvenţa a crescut la 817,5 evenimente/lună.
Potrivit Buletinului Siguranţei Rutiere 2018, publicat luna trecută, în general, această distribuţie este influenţată de caracterul anotimpurilor, condiţiile meteorologice care determină valorile generale ale densităţii traficului, precum şi de comportamentul cultural al populaţiei.
În primele şase luni ale anului 2018, doar în luna mai numărul accidentelor rutiere grave (a.r.g.) a depăşit cota 700, în februarie şi martie înregistrîndu-se valori sub 500 de accidente lunar.
În timp ce în anul 2017 pasajul valorilor reduse, de sub 500 de accidente grave lunar, cuprindea lunile ianuarie şi februarie, pentru a urca în martie la 608 a.r.g., anul 2018 a început cu peste 600 de evenimente înregistrate în ianuarie şi a continuat cu un pasaj de două luni în care frecvenţa evenimentelor rutiere grave a scăzut sub 500/lunar.
„Situaţia este probabil influenţată de regimul temperaturilor şi al precipitaţiilor, luna ianuarie 2018 venind în siajul lunii decembrie 2017, în care numărul accidentelor rutiere grave a fost foarte ridicat – 854”, explică Poliţia Rutieră.
A doua parte a anului 2018 este tipică sezonului cald, al concediilor, în care o mult mai mare parte a populaţiei călătoreşte. Intervalul iulie-octombrie a înregistrat peste 800 de accidente grave lunar, vârful anual situându-se nu în august, ci în octombrie, cu 880 de evenimente.
Distribuţia lunară a victimelor accidentelor rutiere grave produse în anul 2018, spre deosebire de anul 2017, a urmat-o, cu o anumită regularitate, pe cea a evenimentelor, numărul lunar total al victimelor (morţi+răniţi grav) fiind aproximativ proporţional cu numărul lunar al accidentelor produse.
În ce priveşte letalitatea, această proporţie nu se păstrează. În anul 2018 nu putem vorbi despre diferenţe mari între valorile lunare ale indicelui de mortalitate, aşa cum a fost cazul în anii 2016 şi 2017, neexistând luni „sângeroase” şi, în comparaţie cu acestea, luni moderate.
Pe de altă parte, cele mai mari valori ale mortalităţii în anul 2018 s-au produs în ianuarie şi decembrie, iar una, comparativ, foarte mică, în august, disproporţionat faţă de numărul de evenimente care au avut loc în respectivele intervale calendaristice.
Modelul săptămânii generice a anului 2018 este unul care arată o creştere a frecvenţei accidentelor rutiere grave către zilele de weekend, cu vârful pe ziua de sâmbătă. Este o dinamică aflată în legătură cu programul săptămânal general al populaţiei, cu creşterea mobilităţii în intervalul zilelor nelucrătoare şi cu atitudinile asociate dispoziţiei de „timp liber”: lipsa concentrării/ neatenţie, grabă, scăderea prudenţei, consum
de alcool.
Distribuţia victimelor urmează, în general pe cea a evenimentelor care le-au produs. Se observă nivelul ridicat al letalităţii pentru ziua de duminică, evident în comparaţie cu zilele de joi şi vineri, în care, la un număr similar ori mai mic de evenimente, numărul persoanelor decedate este superior.
O analiză mai nuanţată oferă datele privind numărul accidentelor rutiere produse în fiecare zi a
săptămânii, în funcţie de luna calendaristică. În acest mod se poate observa cum concentrarea unui număr mai mare de evenimente rutiere s-a modificat în diferitele zile ale săptămânii din 2018. Astfel, pe parcursul
anului trecut „momentul fierbinte” al săptămânii se modifică de la o lună la alta, astfel că, dacă în ianuarie, marţea
şi miercurea se înregistrează cel mai mare număr de evenimente al unei săptămâni, spre a doua jumătate a
anului, zilele problematice sunt mai frecvent cele de weekend.
Evoluţia numărului de accidente rutiere grave pe parcursul unei zile medii reflectă ritmul activităţii pe parcursul a 24 de ore.
Se observă că în intervalul 00.00 – 05.00 numărul a.r.g. este în scădere uşoară, de la 130 la 80, urmând apoi un interval de trei ore, până la ora 08.00, în care se produce o creştere rapidă. Faţă de ora 05.00, numărul evenimentelor rutiere grave aproape se dublează în următoarea oră, ajungând să se înregistreze de cinci ori mai multe la ora 08.00.
După reculul înregistrat în intervalul 08.00-09.00 (-48 evenimente), urmează o perioadă de nouă ore, 09.00-18.00 în care numărul de accidente rutier grave produse în fiecare oră sporeşte cvasiconstant, astfel că la ora 18.00 este înregistrat maximul orar, 665 evenimente. Ultimul interval al zilei medii înregistrează scăderea numărului evenimentelor rutiere, mai lentă până la ora 19.00 (-17 evenimente) şi mai accelerată ulterior, până la finalul zilei.
Datele Poliţiei Rutiere arată că, în 2018, au fost produse 30.203 accidente în trafic, dintre acestea, 21.634 fiind uşoare, cu rănirea a 27.139 persoane (-4,96% faţă de 2017). În schimb, accidentele rutiere grave au însumat 8.569 evenimente (-0,9% faţă de 2017), în urma cărora 8.144
persoane au fost rănite grav (-0,45%), iar alte 1.867 persoane au decedat (-4,3% faţă de 2017).
În medie, în anul 2018, în fiecare zi s-au produs 23 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu peste cinci
morţi, 22 răniţi grav şi 9 răniţi uşor.
România înregistrează cea mai mare valoare la nivel european, de 96 de decese/1 milion locuitori, aproape
de două ori mai mare decât media europeană de 49 de decese/1 milion de locuitori. Tendinţa de ansamblu
în intervalul analizat este însă una descendentă: rata mortalităţii a scăzut cu 41% în anul 2018 faţă
de 1990 şi cu 26,2% faţă de valoarea din anul 2009.
CITEŞTE ŞI:
Exemple pentru România. Măsuri adoptate în UE pentru creşterea siguranţei rutiere
Îşi va atige UE obiectivul de siguranţă rutieră pentru 2020?
Jumătate dintre accidentele cu un singur vehicul au loc din cauza vitezei
