Siguranţă rutieră: Reducerea cu 50% a deceselor şi rănirilor grave până în 2030
Potrivit Asociatiei Producătorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), problema sigurantei rutiere constituie o tema solida de dezbatere si actiune in majoritatea statelor lumii, indiferent de zona geografica, de gradul de motorizare sau de calitatea infrastructurii. Conform datelor furnizate cu ocazia Conferintei de la Stockholm, peste 1,35 milioane de persoane isi pierd viata anual in urma accidentelor rutiere si peste 50 de milioane sunt raniti grav. Accidentele rutiere sunt principala cauza de mortalitate pentru persoanele cu varsta intre 5 si 29 de ani. Expertii estimeaza ca, in lipsa unor schimbari pozitive, peste 500 de milioane de persoane isi vor pierde viata la nivel global in urmatorii 10 ani.
In acest context, Romania se situeaza pe primul loc in UE din punct de vedere al indicatorului decese din accidentele rutiere /1 mil. loc., respectiv 96 de victime (1.867 decese la nivel national), fata de numai 50, cat este media pe ansamblul UE. Aceste date completate de numarul persoanelor grav ranite in accidente de circulatie (8.144 persoane), impun luarea unor actiuni imediate, care, printr-o abordare integrata la nivel national sa adreseze specificitati locale/punctuale.
Mai multe informatii / date / statistici, pot fi gasite in Buletinul Sigurantei Rutiere.
Pe de alta parte, pe 25 februarie, la Geneva, a fost organizata o noua intalnire a Comitetului pentru Transport al UNECE, structura interguvernamentala de inalt nivel, menita sa identifice, negocieze si sa adopte cele mai potrivite instrumente legale in domeniul transporturilor, la aceasta participand, cu un discurs pe tema sigurantei rutiere, si Secretarul General OICA (Organizatia Internationala a Constructorilor de Automobile), dl. Yves van der Straaten. Cu acest priliej, acesta a reiterat angajamentul puternic al industriei auto globale pentru cresterea sigurantei rutiere, guvernelor statelor participante (in special din tarile mai putin dezvoltate) revenindu-le datoria de a stabili cerinte minime de siguranta pentru automobilele care ajung in trafic. In acest sens, Manifestul OICA pentru Siguranta rutiera, trebuie privit ca un pas concret al industriei auto catre atingerea obiectivului 12 al Declaratiei de la Stockholm, care solicita ca „toate vehiculele produse si vandute pe plan global in anul 2030 sunt echipate cu nivele de siguranta adecvate”.
Manifestul OICA pentru siguranta rutiera poate fi descarcat de AICI.
De asemenea, conform APIA, la Conferinta de la Stockholm au participat reprezentantii celor mai reprezentative organizatii ale industriei auto, respectiv OICA (pe plan global), si ACEA (pe plan European), ambele avand in ultimii ani abordari importante in sfera sigurantei rutiere.
OICA (Erik, Jonnaert, reprezentant special al OICA pe probleme de siguranta rutiera): „Privind înapoi la ceea ce s-a realizat în ultimele decenii, ar trebui să recunoaştem progresele înregistrate în îmbunătăţirea siguranţei vehiculelor, în special prin adoptarea pe scară largă, la nivel global, a sistemelor de siguranţă pasivă, aceastea fiind cele care protejează utilizatorii unui vehicul şi alţi participanţi la trafic în cazul unui accident, atenund, astfel, consecinţele unui accident în timpul şi după impact. Vorbim aici despre centurile de siguranţă, airbag-urile, sau protecţia la coliziunea frontală şi laterală. Dar, cel mai important pas înainte din ultimul deceniu a fost, probabil, cel legat de progresele înregistrate în adoptarea sistemelor de siguranţă activă, cum ar fi cele de asistenţă avansata pentru şoferi, în special în ţările cu venituri ridicate ale lumii, cum ar fi în Japonia, SUA si unele state din Europa.
Dar, pentru a sublinia eficenta masurilor de siguranta rutiera, sau pentru a calibra politicile publice din domeniu si a le prioritiza, este absolut necesara realizarea unei abordari integrate care combina tehnlogiile disponibile pe automobile cu situatia infrastructurii si comportamentul soferilor”.
ACEA (Eric-Mark Huitema, director general ACEA). Inteligenţa artificială (AI) şi volumele mari de date (Big Data) pot avea contributii importante la atingerea obiectivului ambiţios al UE de a reduce la jumatate numarul deceselor pana în anul 2030 şi la 0 până în 2050.
“Sistemele avansate de asistenţă la conducere (Advanced Driver Assistance Systems – ADAS) pot prelua deja funcţii critice de siguranţă (cum ar fi direcţia şi frânarea) de la şofer în anumite circumstanţe. Franarea autonomă de urgenţă (Autonomous Emergency Braking – AEB) şi asistenţa pentru păstrarea benzii (Lane Keeping Assistance – LKA) sunt exemple de tehnologii parţial automatizate care previn accidentele în acest moment”, a precizat Eric-Mark Huitema, Director General al ACEA.”
Tinta finala in aceasta directie este conducerea autonoma, care va elimina complet factorul uman din ecuatia deplasarii in trafic insa aceasta va deveni o realitate curenta abia peste 10, poate chiar 20 de ani in tari mai putin dezvoltate.
“Cu toate acestea, digitalizarea este doar o componenta a puzzle-ului numit siguranta rutiera”, a atras atentia Eric-Mark Huitema. “Trebuie sa ne asiguram ca aceste vehicule conectate siautomatizate se deplaseaza pe drumuri sigure, iar pentru aceasta este nevoie ca infrastructura sa fie standardizata si corect semnalizata (marcaje, indicatoare vizibile, etc). Daca semnele decirculatie nu sunt vizibile, atunci echipamentele de siguranta activa cu care sunt doatate autovehiculele in scopul reducerii accidentelor, nu vor functiona la parametrii proiectati de catre constructorii de automobile. Ca urmare, standardizarea infrastructurii rutiere europene nu mai poate fi amanata.”
CITEŞTE ŞI:
Proiectul de lege pentru privind cursurile de condus defensiv, adoptat de Senat
Cum pregăteşte CNAIR eliminarea celor 140 de „puncte negre” de pe şosele
Măsuri pentru creşterea siguranţei rutiere. Atenuatori de impact pe DN 7
