Cele 10 „puncte negre” de pe şoselele din jurul Bucureştiului

Pe şoselele din jurul Bucureştiului există nu mai puţin de 10 "puncte negre" în care se înregistrează o frecvenţă sporită a numărului de accidente rutiere grave. Ele se află pe drumurile naţionale DN 1, DN 3, DN 5, DN 6 şi Centura Capitalei.
puncte negre

Potrivit Inspectoratul General al Poliţiei Române, în trei ani, în judeţul Ilfov au fost înregistrate 2.543 de accidente rutiere, care au avut drept consecinţe decesul a 181 de persoane, vătămarea corporală gravă a 594 de persoane şi vătămarea corporală uşoară a 2.690 de persoane.

Astfel, în anul 2016 s-au înregistrat 881 de accidente rutiere, care au avut drept consecinţe decesul a 66 de persoane, vătămarea corporală gravă a 205 persoane şi vătămarea corporală uşoară a 924 de persoane;

În anul 2017, s-au înregistrat 860 de accidente rutiere (-2,3% faţă de 2016), care au avut drept consecinţe decesul a 65 de persoane (-1,5% faţă de 2016) , vătămarea corporală gravă a 185 de persoane (-9,8% faţă de 2016) şi vătămarea corporală uşoară a 950 de persoane (+2,8% faţă de 2016);

În anul 2018, s-au inregistrat 802 accidente rutiere (-6,7% faţă de 2017), care au avut drept consecinţe decesul a 50 de persoane (+23% faţă de 2017, vătămarea corporală gravă a 204 de persoane (+10,3% faţă de 2017) şi vătămarea corporală uşoară a 816 persoane (-14% faţă de 2017).

„Puncte negre” în jurul Capitalei

Pe drumurile naţionale din apropierea Bucureştiului, Poliţia Rutieră a identificat nu mai puţin de 10 puncte negre, în care au avut loc, în perioada 2014 – 2018, peste 100 de accidente rutiere grave, soldate cu 34 de morţi:

DN 1 Otopeni km 15-16 – 11 accidente, 1 persoană decedată, 10 persoane rănite grav;

DN 1 Tâncăbeşti km 33-34 – 11 accidente, 2 persoane decedate, 10 persoane rănite grav;

DN 3 Pantelimon km 8-9 – 11 accidente, 2 persoane decedate, 14 persoane rănite grav;

DN 5 Jilava km 8-9 – 13 accidente, 2 persoane decedate, 12 persoane rănite grav;

DN 5 Jilava km 14,5-15,5 – 10 accidente, 2 persoane decedate, 9 persoane rănite grav;

DN 6 Bragadiru km 8,5-9,5 – 10 accidente, 5 persoane decedate, 7 persoane rănite grav;

DN 6 Cornetu km 16,5-17,5 – 10 accidente, 3 persoane decedate, 8 persoane rănite grav;

Şoseaua de centură Pantelimon – Glina km 24-25 – 10 accidente, 8 persoane decedate, 8 persoane rănite grav;

Şoseaua de centură Otopeni km 68-69 – 10 accidente, 6 persoane decedate, 6 persoane rănite grav;

Şoseaua de centură Otopeni km 70,5-71,5 – 10 accidente, 3 persoane decedate, 7 persoane rănite grav.

Principalele cauze ale producerii acestor accidente grave au fost:

  • Neacordarea priorităţii pentru pietoni – 22 de cazuri
  • Traversarea neregulamentară – 17 cazuri
  • Viteza neadaptată – 12 cazuri
  • Neacordarea priorităţii pentru vehicule – 7 cazuri
  • Neasigurare la schimbarea direcţiei de mers – 4 cazuri
  • Măsuri pentru creşterea siguranţei rutiere

Potrivit ministrului Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, în punctele unde a fost înregistrată o frecvenţă sporită a accidentelor rutiere grave, Poliţa a luat o serie de măsuri pentru a preîntâmpina producerea evenimentelor nedorite.  Astfel, echipajele de poliţie rutieră au fost repartizate în zonele cu risc de accidente ridicat şi au fost întocmite planuri de măsuri şi planuri de acţiune săptămânale, pe intervale orare şi zone de risc.

Totodată, au fost întocmite informări către administratorii de drum, ori de câte ori au fost constatate deficienţe în ceea ce priveşte semnalizarea şi sistematizarea traficului rutier, iar acolo unde s-a impus, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale conform prevederilor legale în materie;

În plus, au fost întocmite analize de caz pentru fiecare accident rutier soldat cu decesul unei persoane şi transmise către Autoritatea Rutieră Română în vederea constituirii comisiei pentru siguranţă rutieră şi dispunerea măsurilor necesare pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente rutiere care să aibă la bază factorul drum.

Pe de altă parte, au fost dispuse măsuri faţă de conducătorii auto care au săvârşit infracţiuni, în perioada 2014-2018 fiind luate 44 de măsuri privative sau restrictive de libertate. Nu în ultimul rând, au fost organizate periodic întâlniri cu grupuri ţintă (elevi, profesori, conducători de microbuze şcolare, transportatori rutieri de mărfuri şi persoane, cadre ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Apărării Naţionale care se deplasează în regim de urgenţă, etc.), scopul principal fiind acela de conştientizare a importanţei respectării regulilor de circulaţie.

 

CITEŞTE ŞI:

Ora 18, momentul când au loc cele mai multe accidente rutiere grave

Exemple pentru România. Măsuri adoptate în UE pentru creşterea siguranţei rutiere

Îşi va atige UE obiectivul de siguranţă rutieră pentru 2020?

 

Adaugati comentariu