România, obligată să crească siguranţa rutieră
Statisticile Comisiei Europene arată că în perioada 2010 – 2017, numărul deceselor rutiere la un milion de locuitori au scăzut, în UE, de la 63 la 49.
Deşi datele generale relevă că, în acelaşi interval, s-au diminuat şi diferenţele dintre statele membre, România, alături de Bulgaria, rămâne o constantă a exemplelor negative.
Astfel, în 2010, în Top 3 state cu rezultatele cele mai slabe se plasau România (117 decese), Grecia (112 ) şi Bulgaria (105), în timp ce Top 3 performeri era format din Suedia (28), Marea Britanie (30), Malta (31) şi Olanda (32).
În 2017, printre statele cu cele mai slabe performanţe regăsim iar România (99) şi Bulgaria (96), urmate de data aceasta de nou-intrata în UE, Croaţia (80). La fel ca în 2010, ţările cu rezultatele cele mai bune nu numai că au rămas tot Suedia (25) şi Marea Britanie (28), dar ele şi-au îmbunătăţit şi cifrele.
Pentru cel mai mare număr de decese din accidente de maşină nimeni, pe plan intern, nu va trage la răspundere Guvernul de la Bucureşti. Acesta însă are o mare problemă pe plan extern, pentru că valorile României afectează media europeană, adică obiectivul strategic al UE în domeniul siguranţei rutiere: înjumătăţirea până în 2020 a numărului deceselor comparativ cu anul 2010 şi apropierea de obiectivul „zero decese” până în 2050 („Viziunea zero”).
Pentru astfel de state membre, cum este România, Comisia Europeană are în plan modificarea de urgenţă a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, care se află deja în dezbaterea Parlamentului European (PE).
Principiul de bază al actului normativ este unul foarte simplu: drumurile bine concepute, corect întreţinute şi marcate, precum şi semnalizate în mod clar reduc probabilitatea accidentelor din traficul rutier.
Ca atare, potrivit viitoarei Directive, România va fi obligată, în primul rând, să realizeze o evaluare a autostrăzilor, drumurilor naţionale şi drumurilor expres, care va cuprinde:
- o inspecţie vizuală,
- o analiză a volumului traficului,
- date privind istoricul accidentelor,
- clasificarea tronsoanelor cu concentraţie ridicată a accidentelor,
- date colectate prin aplicarea unor metodologii de monitorizare specifice,
- informări relevante transmise de către utilizatorii drumurilor
- o constatatare a riscului de coliziuni cu urmări grave şi o analiză comparativă a acestor rezultate.
Prima evaluare se va realiza până cel târziu în anul 2024, iar cele ulterioare urmează a fi efectuate cel puţin o dată la 5 ani.
