Peste jumătate dintre şoferi nu se simt în siguranţă în trafic
Potrivit studiului, care a fost inclus în cel mai recent Buletin al Siguranţei Rutiere, rezultatele investigaţiei sunt similare celorlalte trei sondaje, realizate în 2008, 2010 şi 2014.
Sentimentul de siguranţă în trafic
Nesiguranţa pe care conducătorii auto o resimt este explicată de aceştia mai frecvent prin factori extrinseci decât prin aceia care numesc caracteristici personale, Cu alte cuvinte, şoferii consideră că la starea de nesiguranţă pe care o resimt au contribuit, în mai mare măsură, comportamentul rutier al celorlalţi şoferi şi starea drumurilor şi nu experienţa, aptitudinile sau atitudinile personale.
În general, atitudinea conducătorilor auto este una în care minimalizează responsabilitatea personală pentru siguranţa traficului la care participă, maximizând în acelaşi timp responsabilitatea celorlalţi”, comentează reprezentanţii Poliţiei Rutiere.
În ceea ce priveşte situaţia din trafic, majoritatea şoferiilor consideră că aglomeraţia şi starea drumurilor s-au
înrăutăţit în ultimii patru ani.
Situaţia din ultimii 4 ani în trafic
Pe de altă parte, cea mai mare parte a conducătorilor auto (69%) susţine că, în trafic, respectă viteza legală, indiferent de viteza celorlalte autovehicule. Procentul este identic cu cel reieşit în anul 2014 şi, în acelaşi timp, mai mare decât valoarea rezultată în 2008 şi 2010 (61%). Dacă în anul 2014 procentul celor care admiteau că execută diverse
manevre pentru a rula mai repede scădea de la 7% (2010) la 1%, în 2018 acesta se ridică la 5%.
În acelaşi timp, şoferii admit că depăşesc viteza legală, cel mai frecvent, pe autostrăzi, când drumul este apreciat ca fiind liber, pentru efectuarea unei depăşiri.
Adaptarea vitezei în trafic
Prevenirea accidentelor rutiere prin camere fixe de monitorizare a vitezei este în continuare considerată utilă de majoritatea respondenţilor, procentul variind, în funcţie de locul propus pentru montarea acestora, de la 81% pentru autostrăzi, la 74% în localităţile rurale.
În ce priveşte sancţiunile primite în ultimii trei ani pentru încălcare regimului vitezei pe drumurile publice,
78% dintre subiecţi declară că nu fost niciodată sancţionaţi.
Consumul de alcool este considerat un factor de înalt risc pentru nivelul de siguranţă în trafic, apreciindu-se că sancţionarea celor care conduc sub influenţa băuturilor alcoolice ar trebui să fie principala prioritate a poliţiei rutiere.
În acest context, mai puţin de 10% dintre şoferi au recunoscut că s-au aflat în situaţia de a fi condus autovehiculul după ce au consumat băuturi alcoolice, iar aproximativ 1% dintre respondenţi declară că s-au aflat frecvent în această situaţie. Acest comportament este motivat de parcursul scurt pe care îl aveau de făcut.
Comparativ, în decursul celor patru aplicări ale chestionarului, procentul şoferilor care îşi asumă conducerea autovehiculului după ce au consumat băuturi alcoolice este în scădere.
Motivele de condus sub influenţa alcoolului
Comportamentele agresive manifestate în trafic, cel puţin în comparaţie cu conducerea sub influenţa alcoolului, sunt considerate de către şoferi a fi în mult mai mică măsură purtătoare de risc, aşa cum s-a arătat mai sus, doar 10% dintre cei chestionaţi considerând că aceste manifestări ar trebui să constituie o prioritate a poliţiei rutiere. O probabilă explicaţie ar putea fi legată de frecvenţa ridicată cu care ele se manifestă sau sunt întâlnite în trafic.
Flash-urile şi claxoanele constituie, conform răspunsurilor celor chestionaţi, cel mai frecvent comportament agresiv căruia i-au fost victime, urmat de gesturile obscene şi de cuvintele ameninţătoare.
Conducătorii auto, subiecţi ai chestionarului, susţin că, mult mai frecvent, situaţiile în care aceste comportamente i-au implicat au fost acelea în care s-au aflat în poziţia de victimă a lor decât cele în care s-au manifestat ca agresori.
Agresiuni în trafic
„Este evident că reprezentativitatea eşantionului intră în contradicţie cu posibilitatea ca ambele valori, cea a evenimentelor care i-a implicat pe subiecţi ca victime şi cea în care aceştia au agresat alţi conducători auto, să fie concomitent corecte. Experienţa sociologică îndeamnă să considerăm valorile acţiunilor receptate în calitate de victime ca fiind o reflectare mult mai fidelă a realităţii şoselelor”, subliniază reprezentanţii Poliţiei Rutiere.
În ceea ce priveşte portul centurii de siguranţă, acesta este un comportament manifestat cu o foarte ridicată frecvenţă de către o mare majoritate a conducătorilor auto, după cum susţin aceştia.
De asemenea, preocuparea pentru portul centurii de siguranţă de către copiii pe care îi transportă în autovehicul este prezentă foarte frecvent la cea mai mare parte a şoferilor români, potrivit afirmaţiilor acestora.
Rolul acestui dispozitiv de siguranţă este recunoscut de către marea majoritate a celor chestionaţi, însă 10-20% dintre şoferii participanţi la sondaj susţin că, în anumite condiţii – în localităţi,dacă rulezi cu atenţie – portul centurii nu este necesar ori nu îşi găseşte utilitatea pentru pasagerii de pe bancheta din spate.
Percepţii privind purtarea centurii de siguranţă
CITEŞTE ŞI:
Şoferi depistaţi că depăşesc coloanele la semafor. Ce amenzi au primit
„Iarna la volan”: 1 şofer din 3 a efectuat cel puţin o depăşire riscantă pe timp de ceaţă
