Zilnic, pe drumurile din România se produc 24 de accidente grave
Datele sunt cuprinse în ,,Buletinul siguranţei rutiere. Raport anual 2018.”, document realizat de specialiştii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi ai Direcţiei Rutiere din cadrul Poliţiei Române.
Aflat la a opta ediţie, raportul cuprinde, pe lânga examinarea contextelor intern şi internaţional, o analiză a accidentelor rutiere grave produse în cursul anului 2018, precum şi activităţile desfăşurate pentru creşterea sigurantei rutiere
Astfel, potrivit documentului, în medie, anul trecut, în fiecare zi s-au produs 24 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu 5 morţi, 22 răniţi grav şi 9 răniţi uşor.
În 2018, cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe raza localitilor urbane, 39%. Pe drumurile din afara localitatilor, evenimentele rutiere grave, desi cel mai putin numeroase, au cel mai ridicat indice de mortalitate, de 34.4.
Tot anul trecut, cele mai multe accidente rutiere grave s-au produs pe strada si pe drumurile nationale, împreuna reprezentând peste doua treimi din totalul evenimentelor rutiere. Pe drumurile nationale si-au pierdut viata jumatate dintre persoanele decedate în accidentele rutiere în anul 2018, de peste 2,3 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe strada.
Intersectiile si curbele constituie elemente de infrastructura cu potential ridicat de risc, dovada numarul ridicat de accidente înregistrate. La un numar aproximativ egal de accidente, în curbe si-au pierdut viata de peste doua ori mai multe persoane fata de intersectii.
Fata de anul 2017, valorile indicatorilor care descriu accidentele rutiere grave produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferata sunt aproape de doua ori mai mari. Mortalitatea este foarte ridicata (95%): în 21 de evenimente si-au pierdut viata 20 de persoane.
Indicele de responsabilitate, care reflecta implicarea cu vinovatie a participantilor la trafic la producerea unui accident rutier arata ca biciclistii si motociclistii manifesta un comportament rutier mult mai putin responsabil, fiind cu o mare frecventa vinovati de producerea accidentelor în care sunt implicati.
La polul opus, cei care conduceau un mijloc de transport în comun si au fost implicati într-un accident rutier au fost doar în 1 din 5 cazuri vinovati de producerea acelui accident.
Pe drumurile din afara localitatilor, preocuparile de natura a distrage atentia devin a doua cea mai frecventa cauza a accidentelor grave, dupa neadaptarea vitezei la conditiile de drum, pastrând o valoare foarte ridicara a mortalitatii (41%).
În anul 2018 numarul accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influenta alcoolului a crescut cu 39%.
Riscul de a muri în cazul producerii unui accident se dubleaza prin neportul centurii de siguranta: daca 1 din 8 victime care au purtat centura în momentul accidentului si-a pierdut viata în urma impactului, în cazul victimelor care nu purtau centura 1 din 4 a decedat.
Mai putin de 10% dintre soferi au recunoscut ca s-au aflat în situatia de a fi condus autovehiculul dupa ce au consumat bauturi alcoolice; aproximativ 1% dintre respondenti declara ca se afla frecvent în aceasta situatie; cel mai frecvent, acest comportament este motivat de parcursul scurt pe care îl aveau de facut; între 9% si 25% (în functie de concentratia de alcool a bauturii) au opinat ca pot consuma o anumita cantitate de alcool, fara a le fi afectata capacitatea de a conduce autovehiculul.
Conform specialistilor care au realizat studiul, agresivitatea în trafic se manifesta cel mai frecvent prin flash-uri si claxoane, gesturi ori cuvinte obscene, iar conducatorii auto sustin ca sunt de trei pâna la de saptesprezece ori mai frecvent victimele decât autorii acesteia, în functie de forma manifestarii.
CITEŞTE ŞI:
motoADN susţine educaţia rutieră şi promovarea siguranţei în trafic
Şoferii admit că încalcă regulile de circulaţie intenţionat. Studiu
